Evoluţie:
Localitatea Braniştea este atestata pentru prima data în anul 1835 pe o harta rusească. Din date de arhiva, localitatea Braniştea a avut statut de comuna până în anul 1968 când are loc ultima împărţire administrativă a tarii şi reorganizarea pe judeţe; atunci se desfiinţează mai multe comune printre care şi Comuna Braniştea care apare apoi împreună cu satul Goanţa în componenta Comunei Vânători. Comuna Braniştea se va reînfiinţa în anul 2004 cu doua sate în componenta, prin adoptarea Legii 84/2004 pentru înfiinţarea unor comune.
Localităţile Braniştea şi Goanţa s-au dezvoltat în zona de câmpie în care terenurile arabile sunt predominante şi justificau cultivarea pământului şi în special grădinăritul ca activitate de bază în practica tradiţională, în limitele gospodăriilor populaţiei afirmate ca mici unităţi de producţie agricolă. Spaţial, localităţile s-au dezvoltat compact, în forma areolara, una în continuarea celeilalte, despărţite de pârâul Drincea. Cu o populaţie relativ mare şi care începe sa se stabilizeze, cu acces facil la un drum naţional, comuna are perspective de dezvoltare pe baza valorificării potenţialului agricol de care dispune.
Elemente ale cadrului natural
Relieful:
Comuna Braniştea cu satele componente Braniştea şi Goanţa este situată în partea de sud-est a judeţului şi are o suprafaţă de 32,39 km2. Reşedinţa de comună - Braniştea - şi satul Goanţa sunt aşezate în Câmpia Punghina, formată din mai multe terase.
Terasele ocupate de localităţile respective sunt cele situate în sud, având 70 - 90 m, relieful este larg vălurit în partea de nord a câmpiei şi scade treptat din înălţime estompându-se foarte mult spre sud. In partea estica a localităţilor Goanţa şi Braniştea se dezvoltă o terasă cu altitudinea de 80-100 m. Prin această particularitate, relieful comunei Branişte poate fi caracterizat ca fiind unul tipic de câmpie.
Clima:
Este de tip temperat continental cu uşoare influenţe submediteraneene.
Caracteristicile climatice ale zonei:
- radiaţia solară globală - 125kcal/mp;
- durata de strălucire a soarelui (medie anuală) - 2200 ore;
- temperatura medie anuală - 11,7 0 C;
- temperatura medie a lunii ianuarie —1,0° C;
- temperatura medie a lunii iunie - +23 °C;
- precipitaţii medii anule - 600-700 mm;
- nebulozitate (medie anuală) - 105 zile / an;
- zile senine (medie anuală) - 60-70 zile / an;
- zile cu ceaţă (medie anuală) - 65-70 zile / an;
- viteza vântului (maximă anuală) - 20-30 m / s.
Hidrografía:
Reţeaua hidrografică a comunei este reprezentată de pâraiele Drincea şi Corlăţel. Cel mai important pârâu este Drincea care are o suprafaţă de bazin de 843 km2, un curs de 72 km şi coboară de la o altitudine de 318 m (la izvoare) şi 32 m la vărsarea în Dunăre. Pârâul Drincea străbate ambele sate componente ale comunei şi primeşte ca afluent apele pârâului Corlăţel. In general debitul celor două pâraie este redus. în perioada cu precipitaţii bogate apele pâraielor ies din maluri şi produc inundaţii în cele două sate ale Comunei Braniştea. Aceste inundaţii se produc şi datorită traseului foarte dezordonat al pârâului Drincea şi vitezei reduse de curgere a apei. In acest sens, este necesara regularizarea albiei minore a paraului Drincea in special si secundar al paraului Corlatel.
Date hidrogeologice:
La baza piciorului terasei din partea de est a satelor Goanţa şi Braniştea se găsesc numeroase izvoare de terasă cu debite importante care pot fi captate. Apa subterană în zona Goanţa - Braniştea se găseşte la adâncimi cuprinse între 2,50 m şi 3,50 m. La viiturile pâraielor Drincea şi Corlăţel, nivelul apei freatice creşte foarte mult, ajungând la nivelul terenului natural. Apa freatică este constantă în orizonturi acvifere alcătuite din nisipuri şi pietrişuri. Posibilităţile de alimentare cu apă a satelor Goanţa şi Branişte: izvoare şi puţuri forate în comuna Vânători. Un foraj hidrogeologic de observaţie a fost executat la sud de satul Goanţa şi s-au obţinut datele: NH=2,4 m, orizont acvifer 2,4 - 49,0 m, debit 1,8 I la o denivelare de 1,5 m. Fenomene cauzate de condiţiile hidrogeologice: în satele Goanţa şi Braniştea nivelul freatic se află la adâncimea de 2,5 - 3,5 m, stratul permeabil începe de la suprafaţa terenului natural în perioada de viituri a pârâului Drincea, o parte din ape este preluată de orizontul acvifer făcând să crească foarte mult, până aproape sau chiar la nivelul terenului natural, producând degradări ale solului şi ale construcţiilor.
Date geotehnice:
Gradul de intensitate seismică este 7, zona seismică de calcul E, perioada de colţ Tc=1,0 sec, Ks=0,12. Presiunea admisibilă este mică (necesare fundaţii late la construcţii) iar tasarea specifică la umezire este de 4 - 7 cm (la presiuni mai mici sau egale cu 3 kg /cm2). Adâncimea de îngheţ este de 70 cm. Stabilitatea terenului este asigurată în zonele de terase ( pante mici), însă în zonele în care pantele sunt accentuate (sud-estul localităţii Braniştea şi estul localităţii Goanţa) stabilitatea terenului va rezulta din studii geotehnice.
Riscuri naturale:
Teritoriul comunei prezintă risc la inundaţii pe cursuri de apa, provocate de pârâul Drincea în perioade ploioase, în special pe terenuri agricole. Acest risc exista însă şi asupra unor zone din intravilanul localităţilor în special în acelea din vecinătatea pârâului.
Tot în categoria riscuri naturale se consideră şi fenomenele de degradare semnalate în teritoriu:
-in sectorul sud-estic al vetrei satului Braniştea se găseşte o zona expusa la procese de alunecări de teren de mica amploare, râpe de prăbuşire, care conjugate cu pericolul de inundaţii periclitează stabilitatea terenului;
-în afară vetrei satului, pe partea estica exista numeroase râpe de prăbuşire, alunecări de teren, procese de eroziune torenţială;
-în satul Goanţa, la limita vetrei satului în partea central estica se înregistrează acumulări pluviale realizate prin trei conuri de dejecţie care afectează câteva gospodării;
-eroziuni în suprafaţă realizata prin şiroiri cu direcţia perpendiculara pe curbele de nivel; procesul de şiroire se extinde până în zona de luncă. Eroziunea lineară este mai pronunţată pe uliţele din sectorul de terasă ale satului Goanţa;
-în afară vetrei satului Goanţa, în partea estica exista râpe de surpare cu înălţimi de 1 - 3 m care periclitează stabilitatea versantului. în partea de sud şi est la cea. 200 m distanta s-au format două zone de alunecări de teren temporar stabilizate.
Resursele solului:
In satele comunei Braniştea predomină solurile brun-roşcate şi cernoziomuri castanii şi ciocolatii. Suprafaţa agricolă reprezintă 95% din teritoriul administrativ şi este ocupată de teren arabil, păşuni, şi vii.
Pe solurile menţionate se poate cultivă porumb, grâu, floarea soarelui, legume şi sfeclă de zahăr. Suprafaţa arabilă a fost în întregime echipată cu sisteme de irigat până în anul 1989 însă astăzi ele nu mai sunt funcţionale.
Resursele subsolului:
In partea de est a comunei, pe versantul terasei, se găsesc importante rezerve de balast natural şi nisipuri care pot fi exploatate prin cariere prin amenajări cu costuri reduse.
Relaţii în teritoriu:
Comuna Braniştea, situată în sud-estul judeţului Mehedinţi, se învecinează la nord cu comunele Punghina şi Oprişor, la est cu comuna Dârvari, la sud cu comuna Cujmir iar la vest cu Comuna Vânători. Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 3239 ha şi are în componenţă 2 localităţi care s-au dezvoltat una în continuarea celeilalte: Braniştea reşedinţă de comuna şi Goanţa localitate componenta. Conform P.A.T.J. Mehedinţi, localităţile comunei sunt amplasate în zona de câmpie din sudul judeţului. Funcţiile celor două localităţi sunt, după populaţia ocupată şi activităţile desfăşurate, exclusiv agricole (cultura cerealelor şi legumicultura) şi mai puţin creşterea animalelor. Localităţile au o poziţie geografică favorabilă determinată de accesibilitatea bună la căile de comunicaţie rutieră. Prin drumul naţional DN 56A din localitatea Vânători se asigură legături cu comunele vecine, cu oraşul Vânju Mare şi municipiul Drobeta Turnu Severin situat la cca. 56 km, dar şi cu unele localităţi din judeţul Dolj. Localităţile Braniştea şi Goanţa sunt situate la 2 km de localitatea Vânători; prin DC 98 au legătură directă cu comuna Dârvari, iar prin DC 100 cu localitatea Cujmir. Cele doua drumuri au infrastructura din pământ şi pe timp ploios circulaţia se desfăşoară cu dificultate. După numărul de locuitori satul Braniştea face parte din categoria satelor mari - cu populaţia cuprinsă între 1000 - 2000 locuitori iar satul Goanţa din categoria satelor mici - 500-1000 locuitori, conform P.A.T.J. Mehedinţi.
Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) Secţiunile aprobate prin lege, cu implicaţii directe în modul de amenajare a teritoriului şi dezvoltare a localităţilor Braniştea şi Goanţa:
- Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi: conform ierarhizării pe ranguri a localităţilor rurale, Branişte este localitate de rang IV iar localitatea Goanţa este localitate de rang V. In funcţie de aceasta ierarhizare sunt prevăzute dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei. Nivelul de dotare prevăzut de lege pentru ierarhizarea localităţilor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor şi taxelor.
Conform aceleiaşi secţiuni, în Comuna Braniştea s-au produs scăderi accentuate de populaţie (scăderi de 30-50%) în perioada 1966-1998 fiind necesare acţiuni de sprijin şi revitalizare.
- secţiunea V - Zone de risc natural: conform acestei secţiuni, comuna prezintă risc de inundaţii pe cursuri de apa (pârâul Drincea). Inundaţiile în perioadele ploioase afectează terenuri agricole dar şi suprafeţe din intravilan, în vecinătatea pârâului. In aceste zone identificate pe planşele PUG care se vor delimita geografic pe baza de studii şi cercetări specifice şi declarate zone de risc natural conform legii, se vor institui masuri specifice de prevenire şi atenuare a riscurilor. Localităţile Branişte şi Goanţa sunt situate în imediata apropiere a localităţii Cujmir, viitor centru de dezvoltare de importanţă intercomunală.
In administrativul comunei, suprafeţele incluse în intravilan însumează 173,10 ha.
- Branişte - 123,50 ha (localitatea-122,9; trei trupuri destinate viitoarei alimentari cu apa
- 0,10 ha; un trup pentru amenajarea gropii de gunoi menajer - 0,50 ha)
- Goanţa - 49,60 ha (localitatea - 49,0 ha, un trup de 0,10 ha - moara, un trup pentru amenajarea gropii de gunoi menajer - 0,50 ha).
Intravilanele existente includ pe lângă terenurile ocupate pentru construcţii, şi drumuri, precum şi suprafeţe ocupate cu vii, grădini de zarzavat, teren arabil, teren neproductiv. In ce priveşte echiparea tehnico-edilitară, nici una din localităţi nu dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat sau de canalizare. Localităţile sunt racordate la reţeaua de energie electrică.
Activităţi economice:
Potenţialul economic al Comunei Braniştea susţine numai activitatea agricola, aceasta fiind principala activitate a locuitorilor care orientează şi profilul economic al teritoriului şi localităţilor - profil preponderent agricol. Activităţi de tip industrial, depozitare şi construcţii nu exista. Localităţile sunt deservite parţial de centrul de polarizare Cujmir.
Agricultura / fond funciar:
Teritoriul administrativ al comunei Braniştea conform datelor OCPI în anul 2004 are suprafaţă totala de 3239 ha din care:
- suprafaţă agricolă - 3086ha (teren arabil-2881ha, pasuni-145ha, vii-60ha)
- suprafaţă neagricolă - 153ha (ape-25ha, drumuri-63ha, curti-constr-58ha, teren neproductiv-7ha).
Terenul agricol în suprafaţă de 2996 ha este în proprietate particulară, iar 10 ha sunt în proprietatea parohiei. Activitatea agricola reprezintă în prezent activitatea de baza a comunei şi este prestată de gospodăria familială în medie cu 3,2 ha teren, cu mijloace tradiţionale, dar şi mecanizate. O preocupare speciala a proprietarilor de teren o reprezintă cultura zarzavaturilor (grădinăritul), însă zona este favorabila şi pentru cultura de porumbi, struguri, sfeclă de zahăr, soia şi creşterea bovinelor. Gospodăriile populaţiei cu număr restrâns de persoane, de regulă în vârstă, nu pot executa lucrări de anvergura necesare valorificării eficiente a terenului agricol şi nici nu au capacitatea să dezvolte activităţi agricole eficiente prin atragere de fonduri prin programe SAPARD. Unităţile de producţie agricolă sunt reprezentate numai de gospodăria particulară cu 3,2 ha în medie teren agricol, exploatarea pământului fiind făcută cu utilaje proprii ale proprietarilor de pământ.
Valorificarea suprafeţelor agricole:
In teritoriul administrativ al comunei Branişte, suprafaţa agricolă este de 3086 ha şi este valorificată de proprietarii particulari în proporţie de 97%. Intreaga suprafaţă agricola conform bonitării făcute de OSPA în 1995 aparţine grupei II de fertilitate, terenul fiind pretabil culturii porumbului, legume, grâu şi plante tehnice.
Conform datelor statistice, în medie se obţin :
- la grâu şi porumb, peste 3000 kg. / ha.
- floarea soarelui, peste 1500 kg / ha
- cartofi, circa 15000 kg / ha
Se constată că faţă de grupa de fertilitate în care se încadrează terenul, producţiile care se obţin sunt mai mici decât posibilităţile reale, şi aceasta datorita distrugerii sistemului mare de irigaţii, dar şi din lipsa unei strategii coerente în sectorul agricol. Aceiaşi situaţie nesatisfăcătoare o prezintă şi sectorul zootehnic, singurul deţinător de animale este sectorul privat care deţine animale în gospodăria proprie. Bilanţul teritorial al suprafeţelor din teritoriul administrativ pe folosinţe şi deţinători se prezintă în tabelul anexat A.
Populaţia
Elemente demografice şi sociale:
Indicatori demografici
Datele de recensământ din anul 2002 : populaţia comunei - 2241 locuitori din care 1129 bărbaţi (50,3%) şi 1112 femei (49,7%).
- localitatea Branişte - 1648 locuitori
- localitatea Goanţa - 593 locuitori
Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sex :
- grupa 0 - 1 4 ani - 367 pers. (16,3%) şi (16,6% la recens. 1992)
- grupa 1 5 - 5 9 ani -1155 pers. (51,5) şi (52% la recens. 1992)
- grupa 60 şi peste - 719 pers. (32,2) şi (31,4% la recens. 1992).
Evoluţia populaţiei şi ritmul de creştere după date de recensământ:
| localitatea | 1977 | 1992 | 1997 | 2002 | 1992/1977 | 2002/1997 |
| Braniste | 2120 | 1702 | 1650 | 1648 | -19,7% | 0% |
| Goanta | 788 | 675 | 625 | 593 | -20,6% | -4% |
| Total comuna | 2908 | 2375 | 2275 | 2241 | -18,3% | -1% |
Din datele prezentate mai sus rezultă:
- o scădere permanenta a populaţiei, în medie cu 26 locuitori pe an în perioada 1977 - 2002 (0,9 % pe an)
- un spor natural negativ urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei, cu dezechilibre între grupele de vârstă.
- o populaţie îmbătrânită ce menţine ponderea mortalităţii, creşte dezechilibrul pe vârste, cu consecinţe în scăderea populaţiei active.
Scăderea populaţiei după anul 1977 a fost determinată de migrarea populaţiei tinere în perioada atragerii de forţă de muncă prin deschiderea unor investiţii industriale în municipiul Dr. Tr. Severin, Combinatul chimic întreprinderea miniera etc.
După anul 1997 populaţia localităţilor Branişte şi Goanţa prezintă o scădere uşoară, cu tendinţe de stabilizare. Aceiaşi constatare reiese şi din datele primăriei Branişte.
Resursele de munca:
La recensământul din 1992, populaţia activa reprezenta 52% din totalul populaţiei celor doua localităţi (1170 locuitori), iar populaţia inactiva 48% (1080 locuitori). In cadrul populaţiei active, populaţia ocupata reprezintă 90%, sau 45% din populaţia totala a localităţilor, iar rata de activitate a populaţiei este de 50%. De menţionat ca populaţia este ocupată preponderent în sectorul agricol, şi este nesemnificativ ocupată în sectorul industrial sau în servicii. Acest lucru arată şi o mobilitate scăzută a populaţiei ocupate, un navetism scăzut.
Circulaţia:
In teritoriul Comunei Braniştea circulaţia între localităţi este asigurata numai rutier, prin intermediul a doua drumuri comunale: DC 98 şi DC 100. Prin drumul comunal DC 98 care are punct de pornire DN 56A în localitatea Vânători, se asigură legătura celor doua localităţi Braniştea şi Goanţa cu localitatea Vânători şi Dârvari şi din acesta (DN 56A), cu celelalte localităţi din judeţ. Acest drum este modernizat pe sectorul Vânători -Goanţa - Branişte (mijlocul satului) la parametrii unui drum comunal cu 6 m parte carosabilă şi o suprastructură din îmbrăcăminţi asfaltice uşoare. Drumul se află în stare bună de întreţinere, însă în intravilan nu sunt amenajate platforme de parcare autovehicule şi nici trotuare. De asemenea, nu sunt sistematizate trecerile de pietoni. Pe sectorul Goanţa - Dârvari, drumul este nemodernizat, cu suprastructura de pământ, greu practicabil în perioadele ploioase din an. Drumul comunal DC 100 leagă localităţile Branişte şi Goanţa cu localitatea Cujmir şi se intersectează în partea de sud-vest a localităţii Goanţa cu DC 98 - Vânători - Dârvari. Este un drum nemodernizat, cu infrastructura din pământ, greu practicabil în perioade ploioase. Localităţile Branişte şi Goanţa sunt străbătute de ambele drumuri, DC 98 şi DC 100, care se intersectează pe sectorul intravilan a localităţii Goanţa în partea de sud a acesteia. In teritoriul intravilan cele doua drumuri funcţionează ca străzi principale, parţial modernizate sau cu suprastructură de balast de râu sau pământ îmbunătăţit cu balast de râu, cu distanţa între fronturile construite egală sau mai mare de 11 m, deci permit modernizarea lor ca străzi principale în mediul rural conform parametrilor stabiliţi prin Lege. Se menţionează ca necorespunzător podul peste pârâul Drincea care din cauza lăţimi mici a caii de rulare strangulează circulaţia. Străzile existente în perimetrul construibil sunt străzi nemodernizate cu suprastructură din împietruire simplă din balast de râu sau pământ, puternic degradate datorită apelor pluviale, cauza fiind inexistenţa şanţurilor de scurgere. In general pe aceste drumuri nu se înregistrează o circulaţie intensă. Transportul în comun este organizat de la Drobeta Turnu Severin oraş cu care locuitorii celor doua sate au relaţii de vizite, cumpărături, asistenţă medicală, învăţământ şi în special pentru desfacerea produselor agricole (legume, zarzavaturi, lapte etc.) In centrul satului Branişte este amenajată o staţie de autobuz acoperită.
Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial:
Intravilanul existent al celor doua localităţi Braniştea şi Goanţa este cel aprobat prin Hotărârea Consiliului local al comunei Vânători în anul 1999, întrucât până în anul 2004 când a fost aprobata Legea 88/2004 privind înfiinţarea unor comune, aceste localităţi aparţineau de comuna Vânători. Intravilanul existent pentru comuna nou înfiinţata Branişte în anul 2004 este materializat pe planşele PUG prin corelarea limitelor şi suprafeţelor aflate în evidenta Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliara cu cele aflate în evidenta Consiliului local Branişte.
In componenta intravilanului existent în suprafaţă de 173,10 ha. (Branişte - 123,5 ha, Goanţa - 49,6 ha) întră următoarele trupuri reprezentând:
- L1 localitatea reşedinţă de comună Branişte - suprafaţă = 122,9 ha
- L2 localitatea Goanţa - suprafaţă = 49,0 ha
- TR1 moara furajeră - suprafaţă = 0,10 ha
- TR2 teren rezervat pt. gospodăria de apă - suprafaţă = 0,025 ha
- TR3 teren rezervat pt. puţuri captare apă - suprafaţă = 0,025 ha
- TR4 teren rezervat pt. staţia de epurare - suprafaţă = 0,050 ha
- TR5 teren rezervat pt. groapa deşeu menajer - suprafaţă = 0,50 ha
- TR6 teren rezervat pt. groapa deşeu menajer - suprafaţă = 0,50 ha
Localităţile comunei s-au desprins din comuna Vânători şi de-a lungul timpului s-au dezvoltat grupate. Astfel, satele Branişte şi Goanţa, datează scriptic din anii 1740-1750, având origini şi tradiţii comune. Dezvoltarea lor una în continuarea celeilalte fac ca acestea să funcţioneze ca o singură localitate. Satele s-au dezvoltat pe un relief vălurit, au o formă areolară cu o tramă stradală parţial regulată şi sunt traversate şi totodată separate de pârâul Drincea.
Aspectele caracteristice ale principalelor zone funcţionale:
Zona de locuit:
Localităţile Braniştea şi Goanţa cu o configuraţie areolară şi uşor alungită pe direcţia N-S. Reţeaua de străzi s-a dezvoltat haotic, determinată şi de cadrul natural: teren vălurit uneori cu pante accentuate spre extremitatea sud-estică, străbătut de cursul leneş al pârâului Drincea care, în situaţie excepţională de ploi abundente, poate produce inundaţii. Zona pentru locuinţe a satului Branişte ocupă 79,05 ha ,iar a satului Goanţa 31,95 ha (64% din totalul intravilanului existent). Parcelele cu construcţii au în medie peste 1200 mp şi sunt aliniate la străzile existente cu un traseu sinuos şi nemodernizate. Lăţimea parcelelor este în general peste 15 m. Clădirile cu funcţiunea de locuire sunt construite din materiale semidurabile în majoritate la cele executate până în 1990, şi din cărămidă beton, BCA la cele executate după 1990. Starea construcţiilor este în medie satisfăcătoare. In cadrul zonei de locuinţe, densitatea construită mai mare o au loturile aliniate la strada principală DC 98 iar procentul de ocupare al parcelei construite este în medie sub 10 %. Pe suprafeţele de teren situate pe ambele maluri ale pârâului Drincea, în intravilanul existent, posibilitatea de construire cu locuinţe este limitată de riscul de inundare şi de adâncimea mică a pânzei freatice, iar în sudestul intravilanului se manifestă fenomene de alunecări accidentale. Tot în interiorul acestei zone se găsesc multe parcele libere dar şi suprafeţe agricole care se vor ocupa cu locuinţe şi funcţiuni complementare etapizat, în funcţie de solicitări dar, şi terenuri degradate care vor trebui plantate pentru fixare. Nivelul de echipare al localităţilor este redus, nu există alimentare cu apă în sistem centralizat şi nici canalizare. Toate locuinţele sunt racordate la reţeaua de energie electrică.
Zona centrală este construită din instituţiile şi serviciile publice cu care este echipata reşedinţă de comuna Branişte, insuficiente, dotări amplasate la drumul principal ce străbate ambele localităţi şi suprafeţe ocupate de obiective publice în cadrul zonei de locuinţe din satul Goanţa. Suprafaţa ocupata de instituţii şi servicii publice se apreciază la 1,25 ha (0,8% din total intravilan).
Zona activităţilor economice:
Ocupă în satele Branişte şi Goanţa suprafaţă de 0,90 ha şi este reprezentată de o moară proprietate particulară în suprafaţă de 0,1 ha. şi o unitate privata de producere folie în suprafaţă de 0,80 ha. cu 3 angajaţi (Branişte).
Zona spaţii verzi, sport, agrement:
Este reprezentată numai de un teren de sport, neamenajat şi în suprafaţă de 1,0 ha.
Zona de gospodărie comunală:
Este reprezentată de un singur cimitir autorizat si funcţional in suprafaţa de 1,42 ha situat intre satele Branişte si Goanta si un teren pentru infiintarea unui nou cimitir, dat in administrarea Parohiei Braniştea, in suprafaţa de 2,35 ha, amplasat la extremitatea vestica a zonei de locuit a localităţii Braniştea. Deşeurile menajere se strâng în fiecare gospodărie şi se distrug prin ardere iar o cotă parte se depozitează la marginea satelor, pe terenuri neproductive şi în condiţii necorespunzătoare normelor sanitare. Pentru ambele localităţi sunt rezervate doua amplasamente (fiecare de 0,50 ha) pentru depozitarea deşeurilor menajere pentru care va fi necesar executarea unor lucrări speciale şi obţinerea avizului de mediu.
Zona căi comunicaţii rutiere:
O reprezintă reţeaua de străzi din intravilanele satelor care însumează 18,20 ha. Străzile existente asigură acces la fiecare parcelă construibilă, au lăţimi variabile de la 5m la 11m sunt nemodernizate, cu suprastructura din pământ, majoritatea fără şanţuri de scurgere a apei, fără trotuare. In general zonele funcţionale ale comunei Branişte sunt bine repartizate, nefiind constatate incompatibilităţi între folosinţa principală şi natura activităţilor dominante.
Instituţii şi servicii publice:
Administraţie:
Sediu primărie, construcţie parter în stare buna amplasata în centrul localităţii Branişte. Suprafaţă construita este de 150 mp. iar suprafaţă terenului de 500 mp.
Invăţământ:
Şcoala gimnazială din centrul reşedinţei de comună Branişte funcţionează în două corpuri de clădire dintre care una este în stare bună. Ambele construcţii parter au o suprafaţă de 510 mp şi teren în suprafaţă de 5000 mp. Şcoala are 8 săli de
clasă şi un laborator cu 210 locuri. Şcoala primară din centrul satului Goanţa - clădire în stare bună cu 2 săli de clasă cu 30 de locuri. Clădirea are o suprafaţă construită de 160 mp şi un teren de cca. 1000 mp. Grădiniţa din satul Branişte - clădire parter în stare satisfăcătoare, dispune de 3 săli de clasă pentru 50 locuri. Suprafaţă construita este de 300 mp. şi a terenului de 1000 mp.
Cultură:
Cămin cultural cu 200 de locuri amplasat în zona centrala a localităţii Branişte, clădire în stare bună în suprafaţă de 210 mp. dar fără teren aferent construcţiei.
Sănătate:
Dispensar uman amplasat în satul Branişte într-o clădire neîntreţinută. Suprafaţa construită este de 150 mp, suprafaţă terenului este de 2000 mp. şi nu funcţionează permanent. Necesită lucrări de întreţinere şi amenajare.
Comerţ:
Magazin sătesc privatizat în stare satisfăcătoare, suprafaţă construită de cca. 200 mp. Există şi câteva unităţi private pentru comerţ cu suprafeţe foarte mici, în general nefiind satisfăcute nevoile populaţiei.
Culte:
Pe teritoriul satului Branişte există două biserici ortodoxe, una în construcţie şi alta înscrisă pe lista monumentelor din patrimoniul naţional: Biserica Sfinţii Voievozi, datată din 1807 care necesită lucrări de reparaţii şi restaurare şi o alta biserica ortodoxa în localitatea Goanţa.
Sport:
La intrarea în satul Branişte există un teren pentru activităţi sportive în suprafaţă de cca.1 ha care, însă, nu dispune de nici un fel de amenajări.
Alte obiective:
Activităţi de prestări servicii nu se identifică pe teritoriul satelor; se menţionează existenţa şi funcţionarea unei mori pentru furaje în localitatea Goanţa.
De asemenea localităţile dispun de un singur cimitir autorizat si funcţional si de un teren pentru infiintarea unui nou cimitir, ambele terenuri amplasate la extremităţile intravilanului şi, de doua amplasamente rezervate pentru amenajarea depozitelor de gunoi menajer.
Obiectivele publice existente în satele Branişte şi Goanţa sunt insuficiente, şi este necesară completarea lor şi cu alte instituţii publice necesare funcţionării corespunzătoare a unei reşedinţe de comuna. Ca amplasament se constată o poziţionare corespunzătoare, concentrarea lor în centrul satelor conturând o zonă centrală.
Localitatea Branişte
| Zone functionale | Localitate | Trup izolat | Total |
| LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE | 79,05 | 79,05 | |
| UNITATE ECONOMICA | 0,8 | 0,8 | |
| INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE | 1,60 | 1,60 | |
| CAI COMUNICATIE RUTIERA | 13,0 | 13,0 | |
| SPATII VERZI / SPORT | 1,0 | 1,0 | |
| CIMITIR | 2,35 | 2,35 | |
| TERENURI LIBERE / AGRICOLE | 22,3 | 0,1 | 22,4 |
| APE | 2,0 | 2,0 | |
| NEPRODUCTIV | 0,8 | 0,5 | 1,3 |
| TOTAL INTRAVILAN EXISTENT | 122,9 | 0,6 | 123,5 |
Zone cu riscuri naturale:
Conform secţiunii V - Zone de risc natural, comuna prezintă risc de inundaţii pe cursuri de apă. Delimitarea acestor zone trebuie să se bazeze pe studii de specialitate, iar declararea unei zone de risc se va face prin hotărâre a Consiliului Judeţean, pe baza hărţilor de risc natural avizate de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale competente potrivit legii.
Pe teritoriul comunei zonele cu risc se referă la inundaţiile produse de pâraiele Drincea şi Corlăţel care în perioadele ploioase afectează terenuri agricole dar şi suprafeţe din intravilan, în vecinătatea pârâului. Zonele s-au delimitat aproximativ pe baza informaţiilor locale şi a unui studiu elaborat anterior anului 1989 şi s-au transpus pe planşele de Reglementări. în interiorul acestor zone se pot produce fenomene naturale distructive ce pot afecta populaţia, mediul natural şi construit, astfel că s-au impus restricţii de construire, terenurile din intravilan urmând a fi utilizate numai pentru lucrări agricole sau spaţii plantate.
